Poveste fantastică
Mrs Jones este o femeie respectabilă. Mrs Jones este mangerul unei galerii de artă. Ea este mamă a 2 copii şi are un soţ care o iubeste foarte mult. Mrs Jones şi-ar fi dorit să fie artistă, să sclupteze sau să picteze, dar nu, nu a fost aşa, parinţii, contabili de carieră au împins-o spre management. Singura ei scapare a fost managementul de artă.
În spatele cifrelor, facturilor şi deconturilor, Mrs Jones este o visătoare. Îi place să viseze, să evadeze din lumea strictă şi reală. Asta nu ca ar vrea să fugă de ceva, de cineva, sau că nu ar avea o viaţă interesantă, ci doar că îi place unoeri să fie altundeva, altcineva.
Acum, după accident, lumea asta de "vis" este din ce în ce mai reală, este din ce în ce mai aprope de sufletului ei. Nu suferise mult în acel stupid accident de masină, doar câteva zgârieturi, o mică contuzie la cap şi in rest o sperietură groznică. Doctorii spuneau ca de speritură i se trage. De la speritură a ramas cu o altă lume în care evada din ce în ce mai des, ca într-o transă.
A vizitat foarte mulţi psihologi şi psihiatri, a făcut tot felul de teste cu arbori, cu cartonaşe colorate şi cu pete diforme. Nimic. Nimeni nu reuşit să găsească adevarul. Ea stăatea cu ochii închis ore întregi fară să doarmă, ore în care se dedubla în altă lume de vis. A renunţat după un timp la doctori.
Soţului ,la început, i s-a părut ciudat aporpe ca o banuia de o aventură, dar nu era aşa, cel putin în lumea asta. Ea închidea ochii şi era departe de el, nu pentru că nu il iubea ci pentru că... nu putea să îşi explice de ce.
Era ca un fel de boală a visului, a dedublării, a evadarii.
Mrs Jones era în pat cu laptopul în faţă. Avea de facut o situaţie pentru operele din galerie. Ochii o dureu destul de rău din cauza oboselii. Îi închise pentru un momnet de linişte. Deodată... era în alta lume.
Era intr-un oraş foarte mare. În piţa centrală, înconjurată de foarte multă lume agitată. Părea un oraş arabesc, un fel de medina, un loc de negoţ pentru mulţi oamnei pestriţi.
Prin mulţime auzi o voce.
-Hei, aici erai, hai da-mi mâna şi să mergem. Îi spuse un el, cu un zâmbet larg. Un el pe care nu îl ştia, dar se simtea confortabil în mâna lui.
Au plecat spre...
Hans Rosling – “Factfulness” (recenzie)
Acum 11 luni
10 comentarii:
Au plecat spre plaja...soarele stralucea sus pe cer,nisipul ii ardea picioarele iar mana lui o incalzea mai mult decat toate acestea.
Dintr-o data,el s-a oprit si i-a spus:
-Hai sa plcam intr-o aventura...hai sa iti arat ceva ce nici macar nu ti-ai imaginat pana acum...ceva incredibil de frumos!
Asa cum s-a oprit asa o trase de mana si...
O conduse catre stancile joase din apropiere. In spatele uneia dintre cioturile de granit, ii asteptau patru cadane infasurate din cap pana in picioare in matasuri vaporoase. Exoticele vesminte lasau la vedere numai patru perechi de ochi, iar prin semi transparenta voalului se ghiceau sfarcuri mici si tepene.
Fara o vorba,Jones fu inconjurata de acele femei care o atingeau peste tot. Ii placea. Se lasa pipaita ca ultima cocota si asta o facea sa se simta libera. Se hotari sa prida curaj. O despuie la repezeala pe una dinte cadane, cu mainile pofticioase si tragand cu ochiul la necunoscut. Un san, o bucata creola de abdomen rotunjit, apoi urma scobitura umeda dintre picioare. Mrs. Jones intinse limba dupa ofranda virgina si parfumata a araboaicei si..
- Pentru Dumnezeu, Laura, iar ai acele atacuri? De ce te zvarcolesti ca un boua printre cearsafuri si mai ales, de ce iti lingeai cu nesat podul palmei??, ii striga vizibil iritat sotul. Laura isi privi mana incleiata de saliva si si o retrase sub asternut. Ii arunca o privire incruntata omului de langa ea, ii intoarse apoi spatele si se inveli pana in gat. Adormi greu, auzind inca pe fundal mormaiturile domnului Jones.
Intrebarile o nspaimantau peste masura. De ce aceste porniri salbatice si lipsite de rationament? De unde atata perversitate intr o fiinta pentru care catolicismul servise ca infranare si disciplina? Cibil, sora ei, avea de dat niste explicatii! Taratura aia mica sigur o influentase cumva in copilarie si acum se vedeau urmarile. Pe unde o mai fi ratacit curvistina? Asa ca hotara imediat, ca a doua zi sa inceapa cautarile...
isi suna parintii cu care nu mai vorbise de vreo 2 luni si ii intreba daca stiu ceva de Cibil. Acestia ii raspund ca nu si ii inchid telefonul in nas. Parintii lui Mrs. Jones nu mai doreau sa stie nimic de fetele lor. Una era pierduta prin lume facand cine stie ce porcarii iar cealalta a innebunit complet dupa un stupid accident. Nu aveau pic de compasiune pt Mrs. Jones, problema ei era peste puterile lor de intelegere.
Vazand ca nu a avut succes cu parintii, Mrs. Jones isi aminti de Charlie, prietenul din copilarie a lui Cibil. Charlie trebuia sa stie ceva despre ea! Dupa numeroase ore petrecute in fata Paginilor Aurii dadu de numarul lui de telefon. Il suna imediat. Cand acesta raspunse la telefon, Mrs. Jones era aproape sa lesine. Vocea ii parea cunoscuta! Sa fie el barbatul din lumea din vis? Trebuia sa fie el. Era exact aceeasi voce.Nu! era imposibil! La capatul celalalt al firului era Charlie, prietenul din copilarie a lui Cibil, pe care nu l-a suportat niciodata pentru ca atunci cand era mic o tragea mereu de codite iar in adolescenta asculta muzica zgomotoasa si venea cu bocancii murdari la ei acasa.In plus, era prieten cu Cibil, sora ei pe care nu o suporta! Si totusi....
-Alo, Charlie? Buna, Patricia Jones la telefon. Nu stiu daca iti amintesti de mine, sunt sora lui Cibil.
- Sora lui Cibil? Whoah! Nu pot sa cred! nu cred ca ti-am mai auzit vocea de vreo 20 de ani!......
@ Andreea si pentru cei care vor continua.. numele ei (personajului) a fost stabilit de Andreea Creatza : Laura Jones
Deci ea nu e Patricia sora lui Cibil ci Laura sora lui Cibil :) atata tot
.. Imi amintesc ca ne-am certat urat de tot ultima data cand am vorbit! Si totusi...
- Bine , bine! asta nu conteaza acum. Vreau sa stiu daca ma poti ajuta sa o gasesc pe Cibil... noi toti cei din familie i-am cam pierdut urma.
- Pai as putea sa te ajut, daca as vrea! Dar, intrebarea e Laura, oare vreau?
Mrs. Jones enervata peste masura ii inchise telefonul in nas, dar dupa nici 2 minute suna din nou pt ai spune ...
-Charlie, ok, hai sa ne facem ca ne intelegem bine. stiu au trectut destul de multi ani, iar eu nu mai sunt adolescenta aceea pe care o stii.
Charlie zambii in telefon
- La naiba pustoico, chiar crezai ca vorbeam serios, stii ca imi place sa te tachinez.
Charlie era de acord sa se vada. el mai stia ceva despre sora lui Mrs jones. Porablema era ca Charlie si probabil Cibil erau in New York iar ea in Boston.
Profita de licitatie ce avea laoc la sfarsit de saptamna pentru a pleca la New York.
American Airlines clasa I scaune moi si reconfortante si ceva bautura pentru a prinde curaj.
Itodeauna i-a placut sa zboare, statul in scaunul de la clasa I o facea sa se relaxez iar acum mai mult ca nicodata sa isi faca ordine intre ganduri.
Dupa cu pahar de cognac inchise ochii.
Se trezi cu un sarut pe buze. Un sarut care o facu sa tremure. Cand deschise ochii in fata ei statea privirea lui verde.
Ea se ridica parca vrajita budele incepu sa-l sarute. Se simte extrem de atrasa de el, de custul lui, de atingerea lui de respiratia lui. Mana ce-i atingea carpul gol o facea sa tremure. Simtea ca zbora asemena unei esarfe de matase in vatul cald de vara.
Nici nu isi dadu seama ca era intr-un pat imens alb, cu baldachin, o camer[ albla in sil arabesc iar in fereastra ce dadea spre o moschee luminau un soi de flori albe.
Se simtea asa bine cu el. Totul era natural si firesc.
Dupa o ora de stat in asternuturile moi amestecandu-se el se ridica si ii aduse o floare din cele rosii ce atarnu pe geam.
-Uite, Asta e pentru tine, seamana cu tine. Ii spuse el zambind.
Ea il privi cu un zambet larg si ii zise...
- Acum pot spune ca ma simt cu adevarat femeie. Intotdeauna am visat la momentul asta. In care voi fi cu tine, si sa las orgoliul la o parte, tot ce ma inconjoara si sa uit de tot ...
Stii, Charlie, niciodata nu am suportat-o pe sora mea pentru ca intotdeauna erai cu ea, si ea mereu a fost mai buna si mai frumoasa ca mine.
Si nici pe tine nu puteam sa te suport pentru ca ....
- Pentru ca ma iubeai, stiu... a continuat Charlie lunadu-o de mana pe Laura.
Acum nimic nu mai conteaza, important e ca suntem impreuna ... noi doi si norii ... Ti-ai inchipuit vreo data scena asta? (si o saruta pasional)
- Nu, totul pare un vis ... si cu mana tremuranda il mangaie tandru pe fata. Camera alba in stil arabesc lua indata aspectul cerului senin incarcat cu noi ...brusc cei doi nu mai sunt in pat, nu mai sunt intr-o incapere ...ci printre nori. Lichiditatea decorului desi imposibila lumii reale, nu avea nici o conotatie bizara pentru Laura. Era in lumea viselor, lumea pe care si-a dorit-o intotdeauna insa parintii i-au impus bariere. si asta era tot ce conta pentru ea, defapt pana si identitatea ei disparuse.
Dar deodata Charlie s-a pierdut in imensul infinit al cerului si Laura si-a dat seama ca era intr-o continua cadere ... spre prapastia lumii.
Si in timp ce cadea ...
...se aude.....-te iubesc!!
Cand deschise ochii ,Laura tresari dandu-si seama ca nu a fost decat unul din acele vise care apar de fiecare data cand inchide ochii,de cand a suferit acel accident.si totusi.pare a fi mai mult decat un "vis".este destul de real.Tanarul prezent in mintea si probabil inima fetei,este asemanat de Laura cu prietenul sau din copilarie.Desi nu are nimic in comun cu pustanul de acum 20 de ani,in mintea ei este numit ''Charlie''.sau poate este nevoia de ai da un nume.trasaturile fetei bine definite,parul scurt cu firele fine care-i aluneca usor pe gat,vocea puternica si totodata suava ,bratele puternice o fac pe fata sa creada chiar ca ....de ce nu....el sa fie ''sufletul sau pereche''.Avionul se pregateste de decolare.Laura isi inchide din nou ochii din instinct,avand frica de avion.
si de aceasta data imaginea lui ''Charlie'' apare in mintea si ochi fetei,parca auzind o soapta care-i provoaca un fior ,un sentiment infiorator dar foate placut.
-Sunt eu!!!....Dupa care naluca se afunda in ochii pierduti ai tinerei.
Avionul a decolat...Laura paseste scarile avionului cu teama avand sentimentul unei experiente care probabil ii va schimba viata.
Viata ei era pe cale sa se schimbe. Ajunsa in New York primul lucru pe care il facu suna la Charlie
- Sunt in New York. Vreu sa ne vedem. Vocea ei suna foarte bulversata.
- Ok, zise Charlie, stai unde esti, bea o cafea , manaca un crosant vin sa te iau de la aeroport. Am niste vesti despre sora ta Cibil.
Mrs Jones se aseza linistita la una dintre cafenelele din aeroport. Isi comanda un ceai negru cu lapte.
In 30 de minute Charlie sosi la aeroport. Aprope ca nu il mai cunostea. Numai vocea ii ramasese neschimbata. Era asemantoare cu vocea celui din vis, cum era asta posibil. Nu arata deloc cu barbatul care o privea de deasupra patului in celalta lume.
Cei doi se urcara in masina. Charlie cu geaca de motor si cu o perche de ochelari acelara ma;ina care pleca in goana din fata aeroportului.
-Imi pare bine sa te revad ,zise Charlie Chiar daca nu mai esti pustoaica aceea cu codite.
- Da , acum sunt Mrs jones. Am o viata o cariera, un sot pe care il iubesc.
- Hai termina cu toate astea, zi-mi sincer, Mrs Jones , esti fericita?
Laura nu raspunse, se gandi intens la escapadele ei in lumea viselor, la barbatul caruia ii spsese " Te iubesc" la aceea stragere de mana din targ care parea prietenosa si la aceea privire care o facea sa simta un gol in stomac.
-Hai , lasa-ma cu interogatoriul asta, spune-mi ce stii de Cibil.
- Ok, de unde sa incep...si privirea lui Charlie pleca pentru cateva secunde de la drum. Nu vazu in fata lui camionul care pusese frana brusca.
ALB
Laura cerdea ca a murit, credea ca a ajuns in Rai. Era o femeie credincioasa si credea in puritatea Raiului. Simtea o caldura placuta ce ii imbratisa trupul si doar alb in fata ochilor.
- Laura iar ai unul dintre visele tale. Se auzi o voce din spatele ei. Stiam ca o baie fierbinte te poate relaxa dar nici chiar asa. Cu cine vorbeai?
Doua maini il lua de fata un voal de matase alba. Erau aceeasi privire, aceeasi voce, aceeasi respiratie. O sarut suav pe gat si ii zise:
-Si eu te iubesc. Uite ce am pentru tine un pandantiv cu ochi de sarpe. Mi l-a dat un batran vraci de aici. Spune ca te poate scapa de visele pe care le ai. Nu degeaba am ajus in Casablanca.
El ii puse pandativul la gat si ii saruta apasat buzele.
-A, simai era ceva, o foie mototolita legata de pandantiv.
"Fiecare vis poarta o parte din tine care alt cineva drag... in lumea din inima ta"
THE END
Trimiteți un comentariu
povestea continuă aşa...