Prima poveste din 2009
Dead line : 11.01.2009
Frank si Nancy se cunosteau de o saptamana. Dar de fiecare data cand se vedeau aveau impresia ca se stiu de o viata. Ultimele sapte zile au fost pentru amandoi foarte agitate...perioada nebuna dinaintea sarbatorilor. Cu toate astea, in fiecare zi isi faceau timp sa petreaca cateva minute impreuna, sa povesteasca. In prima zi au povestit generalitati, care de unde e, ce face, ce ii place. In a doua zi au ales o bancuta dintr-un parc izolat pe care si-au povestit cele mai comice momente din viata. Singura secunda in care s-au lasat distrasi din lumea lor a fost cand o veverita ratacita le-a aruncat o coaja de nuca in cap. Au plecat acasa zambind, cu gandul la animalul jucaus. In a treia zi si-au dat seama ca ar putea sta un infinit de minute in povesti, fara sa se plictiseasca. Atat. In a patra zi...s-au asezat in mijlocul stadionului, pe zapada rece si doar au stat. Intinsi, tinandu-se de mana, privind toata noaptea cerul senin si numarand stelele cazatoare. Singurul lucru care ii intrista era faptul ca odata cu fiecare stea, se stingea o viata, undeva in lume. Amandoi credeau asta. A cincea zi a fost una dedicata cumparaturilor. Au cumparat impreuna un loz in plic, nici unul din ei nu mai facuse asta pana acum. Si au castigat. 100 de lei. Pe care i-au dat unui cersetor infrigurat. Brusc au devenit constienti de cat de norocosi sunt. In a sasea zi s-au intalnit doar un minut, amandoi fiind foarte ocupati cu ultimele pregatiri inainte de Craciun.
A saptea zi, 24 decembrie. S-au intalnit la un ceai cald, intr-o ceainarie cocheta. Nici unul din ei nu stia ca incepand din acea zi intreaga lor viata avea sa se schimbe.
-Nancy, vrei sa jucam un joc...inventat de mine? intreba Frank, oarecum retinut. Ceva ce ne-ar putea lega pentru totdeauna, un joc pe care sa nu il putem juca decat noi doi.
-Stii ca as face orice impreuna cu tine, dar nu cred ca inteleg la ce joc te referi raspunse Nancy, nerabdatoare sa afle care era propunerea lui Frank. Desi nu il cunostea de mult timp, stia ca fiecare secunda in compania lui se transforma intr-o experienta intensa, placuta.
-Nu iti pot spune despre ce e vorba acum. Mai intai trebuie sa imi promiti ca vei accepta sa joci. Pana la capat. Orice ar fi...
-Frank, ma sperii. Ai devenit prea serios.” ezita Nancy.
-Trebuie sa ai incredere in mine. Daca nu, putem renunta la idee.
-Acum stii ca esti rau, nu? Iti place sa ma tachinezi si momentan o iau ca santaj emotional.
-Deci imi spui nu. insista Frank, mai mult sa o intimideze si sa forteze raspunsul. -O, Frank, stii bine ca raspunsul meu e DA. Mai ales cand pui asa problema raspunse Nancy zambind, dar in acelasi timp putin nehotarata.
-Ai spus da, nu mai poti da inapoi veni raspunsul promt al lui Frank care ardea de nerabdare sa-si impartaseasca ideea cu noua lui prietena, pe care, desi prematur, o considera singura persoana demna de jocul pe care il nascocise.
-Nancy, putem incepe chiar acum...
Hans Rosling – “Factfulness” (recenzie)
Acum 11 luni
12 comentarii:
- Putem incepe Frank , zambi Nancy.
- Binee! Nancy , acest joc seamana putin cu cel de sah.Ai jucat sah vreodata?
....ca cel de sah numai ca acesta e mult mai real asta il va face poate chiar deosebit.
-Sunt de acord,pentru ca m-ai facut tare curioasa.sper doar sa ramana asa cum este ''un joc'' sa nu ia o intorsatura urata, pentru noi.n-as vrea sa mai sufar inca o data.
-N-am sa las nimic sa intervina in calea relatiei noastre,deoarece insemni mult pentru mine.ii spuse frank.
Nancy se simtea un pic nesigura avand senzatia ca un singur joc ii poate schimba destinul ,pt ca simtea ca nu este unul oarecare.
-Uite Nan...ia acest pandantiv.inseamna foarte mult pentru mine!
-pandantivul va fi pe tot parcursul acestui joc ''motivul'' pentru care ne vom lupta,si nu ma refer la o lupta propriu-zisa,la una sentimentala.
-TU crezi ca relatia noastra este legata de un simplu pandantiv...
-Nu e doar atat ti-am mai zis pt mine inseamna foarte mult!o intrerupe Frank
-Si iubirea noastra va fi tot un joc???
Nancy nu ai de ce sa te temi...ai incredere in mine.Ia-l ...
Sa inceapta jocul...
Tu, Nancy va trebui sa dareuiesti pandantivul unei femei. Orice femeie vrei tu, inalta ,salba, uata, fumoasa, tanara, batrana, cunoscuta necunoscuta. Asta e mutara ta .. ca la sah. Eu va trebui sa fac orice imi sta in putere sa recuperez pandantivul. Apoi jocul se schimba, eu voi da pandantivul unui barbat iar tu vei face tot ce poti pentru a-l lua innapoi si tot asa.
-Dar, Frank este un joc dureros, ce inemna "tot ce poti" . Frank nu uita ca te iubesc!
Frank zambi si ochii lui sticlosi o fixara asa cum numai el stia sa o faca.
-Nancy, cand dai tot ce poti de ficare data, dar pastrezi ceva totusi special daor pentru cel pe care-l iubesti.
-Frank e un chin, ce imi cer sa fac.
-Draga mea depinde ce intelegi prin tot...Stiu ca poti face multe pentru iubire. E un joc care ne va unii si mai mult o sa vezi. Iar toul se termina dupa 10 mutari e simplu.
-Acum tine pandantivul si da-l cui vrei... daor sa imi psui cui.
-Ok, Frank... cum vrei... uite il voi da...
il voi da fetitei de pe banca de acolo. o cunosc oarecum.. si veai avea mult de lucru pana sa-l recuperezi.
- Ti-e frica, Nancy, inca ti-e frica.. te ascunzi dupa o fetita, dar fie.. suntem oricum la inceput.
Nancy i-a dat pandantivul unei fetite de vreo 8 ani , blonda, care hranea porumbeii.Fetita s-a bucurat enorm si i-a promis sa grijeasca pandantivul pt totdeauna si sa-l tina mereu la gatul ei.Nancy se simtea acum mai bine, spera ca prin aceasta mutare jocul va lua sfarsit inainte sa inceapa, se simtea in siguranta....
...ce nu stia insa era ca Frank avea de gand sa dea si el pandativul cuiva. Si nu era dispus sa renunte. In fond, el incepuse jocul si nu se putea opri pana la a zecea mutare. Orice ar fin insemnat asta, oricat de mult ar fi avut de asteptat. Ultima mutare era a lui. A zecea. Si doar pentru a ajunge la ea, merita sa faca orice. Ce nu stia nici el...cat timp va avea de asteptat. Asta e partea trista a destinului lor.
Frank se desparti de Nancy cu o privire care ii trada starea, ii saruta mana dreapta incet, asa cum numai el stia...si o lasa in cafenea, privind prin geamul aburit cum se indeparteaza si merge spre banca unde statea fetita. Cand il vazu, fetita...
..dadu un pas inapoi. Toti porumbeii zburara in jurul lor. Frank spuse: "nu-ti fie teama..vreau si eu sa ma joc cu porumbeii..ma lasi?" ..fetita inca speriata ,dar incantata ca nu se mai joaca singura,ii spuse "bine..cum vrei tu." . Frank lua firmituri din mana ei,si le arunca porumbeilor asezati parca schematic..de la alb la negru.Numai un ratacit alb era printre cei cenusii. Frank se ridica si ii zise fetitei: "vrei si tu sa zbori?Alaturi de ei?" "as putea..?" "sigur ca da. stai sa iti arat." Si o lua pe micutza in bratze si o legana pe sus,iar ea simtea intr-adevar ca zbura. Insa o lasa imediat jos. "Mai vreau..! si intinse mainile staruitoare sprea gatul lui Frank. Atunci el ii spuse: "ce-mi dai?" .. "n-am nimic.." si ridica usor din umeri. Apoi se scotoci prin buzunarele rochitei ei albastre si zise: am doar cheia asta,de la colivia papagalului meu,si...si pandantivul asta! Insa il iubesc,mi l-a dat o tanti foarte simpatica.. Frank spuse..il vreau eu...iar tu o sa zbori cat vrei tu de mult! "Nu,nu ti-l dau...dar...dar vreau sa zbor..."...
Frank nu era un idiot shtia foarte bine ce vroia drept pentru care reushi sa transforme mica domnishoara in miniatura shi cu un dezgust dezorganizat o arunca in buzunar, revenindui pe drept cuvant lantzishorul cu gust de pandantiv...
Ce greu era sa treci prin parcul uitat de lume pe aleile lui pustii shi totushi sa shti ca puteriile tale sunt mai presus de orice. Tanarul nostru avea o viatza plina de culoare plina de actziune insa nu shtia cum sa o puna in practica ....rezolvase problema femeilor insa nu shi pe a sa...
Frank si Nancy se intalni a 2 a zi intr-o cafenea.dupa ce fata se aseza pe scaun,Frank scoate din buzunar pandantivul,zambind triunfator.
-Ooo,dar cum ai resit,banuiesc ca n-a fost usor nu?Spuse mirata Nancy
-A fost destul de simplu.fetei ii placea sa zboare,astfel incat pentru cateva minute de ''zbor''.mi-a oferit pandantivul.
-pe care mi l-ai furat.sari repede fetita dar care nu se putea face auzita deoarece era prizoniera acum in buzunarul tanarului.
cand iesira din cafenea ,Frank dadu repede pandantivul unui cersetor.
Era infometat,arata cumplit si totusi pe fata sa rosie se arata un zambet.
Nancy stia ca are o sarcina dificila ne stiind cum sa faca sa ia pandantivul fara a-l face pe bietul om sa sufere.
ANUNT IMPORTANT:
Povestea "Jucandu-te cu destinul" mai continua o saptamna!
Dead Line 18.ianuarie.2009
Nancy se sui in masina si pleca din fata cafenelei . Gandurile ii zburau catre cersetorul caruia ii dadu Frank pandantivul, cum sa faca sa-l recupereze. Nu merse mult si brusc auzi o busitura. In fata masinii zacea cersetorul....pe care tocmai il lovise destul de rau. Nu sta mult pe ganduri , il apuca zdravan de dupa umeri si-l trase in masina. Demara in tromba de la locul accidentului....nu-i statea in caracter...toata viata a respectat legea...dar acum e altceva. Jocul lui Frank i-a luat mintile.
plina de sange si cu lacrimi in accelera cat mai tare citindu-i-se pe fata disprearea.
se simtea vinovata pentru acest accident de accea vazand ca cersetorul traieste il lua acasa si ii acorda primul ajutor dupa care-l instaleaza in casa ei oferindu-se sa-l ajute un timp.Se simtea vinovata pentru ca ii lua pandantivul.a doua zi se intalneste cu FRANK ...dupa ce merg ore in sir cu masina neavand o directie anume din cauza discutiilor.masina se opreste in apropierea unui motel.cei 2 intra si isi comanda cate o cafea.Neavand cu ce sa plateasca Nancy ii da receptioneri pandantivul in schimb.
A doua zi de dimneaţă Frank avea la el pandantivul.Nancy se uita la el un pic ciudat.
- Ce ai facut pentru a-l lua înapoi?
Frank zîmbii.
-Nimic, am doar ochii frumosi...şi o discuţie lunga si o miscare din braţ.. si gata nu mai e pandantivul sub tejghea.
-Nebunul, jocul asta ne scapa de sub maini.. unde o sa ajungem?
-hmmm, te-am vazut Erai geloasă aste e bine! Imi place asa!
Si jocul lor continuă la fel timp de 3 saptamâni.Din ce in ce mai perisulos, din ce in ce mai ciudat, dar de fiecare data Frank mai atras de Nancy iar Nancy mai atrasă de Frank.
Pandantivul trecu ba pe la cea mai buna prietena a lui Nancy, ba pe la un bancher bogat, caruia Nancz ii daduse jos pantalonii si ii furase pandantivul.
-Barbaţii cu pantaonii in vine nu pot alerga. Spuse ea zambitoare flutarand pandantivul in faţa lui Frank. Apoi Frank trebui sa faseasca o tiganca care era cat pe ce sa-l vanda şi să le strice jocul.
Dar un lucru ciudat se intampla inainte de a se termina jocul. Inainte de a 10 mutare de sah.
Nancy avea pandantivul era mutarea ei, numarul ei preferat 7 si se gandea la o mutare dificila pentru Frank.
Stop.
Idee ii veni pe moment... Cum ar fi sa ii dea Pandantivul chiar lui. Da , lui, lui Frak... sa vedem ce ar face atunci.
Se intalni cu Frank in parcul lor preferat. Frank zîmbii.
-Astept urmatoarea porvocare , zise Frank.
Nancy scocoase pandantivul şi il puse lui Frnk de gat.
Atunci Franck zambii...şi o sarută asa cum numi el ştia să o facă. Dar de data asta Nancy simtii ca pluteşte in braţele lui Frank.
-Ştiam eu ca nu va fi greu. Pana la urma te vei prinde de jocul asta şi vei da iubirea cui trebuie. Nimic nu e mai simplu decat să dai ce ai mai de preţ celui care te iubeşte. Uitam sa privim cu sufletul şi privim cu ochii.
Nancy incepu să il sărute.
-Eşti un nebun, dar imi place asta la tine.
- Nancy acum ca jocul meu s+a terminat mai repede decat ma asteptam... pandantivul va fi al tau sa il porti meru la gat... semn ca te iubesc si ca sunt mereu langa inima ta.
THE END
Trimiteți un comentariu
povestea continuă aşa...